Fenomenal

Cam naspa ca nu am beutura in casa acum,deci nu am nici inspiratie…asa ca ce optiuni am? as putea sa imi folosesc talentul innascut (HAHAHAHAHAHAHAAHAHA), dar nu vreau sa abuzez,asa ca cea mai buna optiune pentru a umple un articol este….o LEAPSA!

PHENOMENAL WOMAN se numeste si este dedicata cica tuturor fetelor/femeilor (din blogosfera si nu numai).

se presupune ca mai intai trebuie sa pun o poza FENOMENALA cu mine sau macar cu parti FENOMENALE din mine.pana acum s-a inteles?NU.booooon.

pai…luati d’aci poza..aaa,am uitat.retardul meu incipient nu imi permite sa aprofundez stiinta informaticii asa ca nustu’ sa bag poza.daca e o pun la sfarsitul articolului,ca atata lucru stiu sa fac.cred.

mai departe. o dedicatie.pentru mine,pentru femei,pentru oameni in general.o poezie poate.hmmmm…….stiu una cu un crocodil care “pe mal statea”,dar nu o zic . aici trebuie sa fiu ceva mai profunda. o screm si revin.

                    “Cu cat judeci mai mult,cu atat iubesti mai putin” – Balzac

                    “Nu inceta niciodata sa zambesti,nici macar atunci cand esti trist,pentru ca nu se stie niciodata cine se poate indragosti de zambetul tau”

                    “Viseaza ca si cum ai trai vesnic,dar traieste ca si cand ai muri azi,caci nu conteaza anii din viata ta,ci viata din anii tai” – James Dean

                    “Traieste ca si cum ai muri maine.Invata ca si cum ai trai vesnic” – Gandhi

clisee sau nu,fenomenale sau obosite,mie imi plac aceste citate.din pacate nu ma si ghidez dupa ele,desi imi place sa visez din cand in cand…

gata.suficienta profunzime pentru asta-seara,pentru toata luna,pentru intreg anul.

POZA:

Nu e viata o jigodie? (AIN’T LIFE A BITCH?)

nu e viata o jigodie? sa explic: pozele acestea mi-au fost trimise de catre o prietena din romania care imi este si vecina,si au fost facute acum juma’ de ora de la geamul apartamentului sau.deci,asadar si prin urmare,asa arata cartierul meu,alb,superb,mirific etc (luati in considerare ca eu nu am mai vazut zapada de vreo 3 ani-nici frig)…pe de alta parte,eu ma aflu acum la dracu’ in praznic,unde sunt vreo 22 de grade afara,stau pe scaun la birou cu ochii beliti in computer,intr-un mediu foarte propice formarii si dezvoltarii de hemoroizi.ce frumos.

Pfiuuu!..a trecut.ce bine!

Gataaaaaa,au trecut si sarbatorile de iarna! yuhuuuuuuuu! cred ca sunt singura persoana care se bucura cand se termina toata tevatura asta de iarna,respectiv vine cea mai plictisitoare/mohorata/leftera/si alte adjective nasoale – perioada din an,adica lunile ianuarie si februarie.mie imi place. fiind o perioada cam moarta,cand nimic nu se intampla,ma simt mult mai linistita.stiti vorba aia : “no news…good news” ? e una dintre preferatele mele.plus ca in noul an incepe numaratoarea inversa pana la venirea in tara.

stand si gandindu-ma io asea intr-o zi (mai fac si de-astea) pe la sfarsitul lui decembrie,am zis sa trag si eu linie cum face tot omul la sfarsit de an,si am ajuns la o mare concluzie: anul 2009 a fost de cacat rau. bani – din parti, sanatate – ca de obicei – nu dau pe afara,psihic - din ce in ce mai  razna, plus alte necazuri de care prefer sa nu imi amintesc. poate 2010 o sa fie mai rezonabil.oricum nu vreau prea multe:sanatate,fericire si multi bani .

anul nou m-a prins si de data asta fara nici un plan.pai ce dracu’ de planuri sa fac daca in continuare sunt blocata aici,fara a fi evoluat prea mult din toate punctele de vedere?poate sa fi involuat in ultimul timp…dar eu inca visez la cai verzi pe pereti asa ca mai atarn o vreme p’aici…si parca o idee incepe sa prinda un contur din ce in ce mai puternic -  si anume ca anul acesta sa fie ultimul petrecut departe de casa,..ce frumos suna..’om trai si ‘om vedea.

ca tot am zis ca am involuat in perioada petrecuta in cipru,anul asta am de gand sa fac ceva in privinta asta,cat inca mai stiu sa citesc si sa scriu .asa ca voi incerca sa citesc mai mult,desi sunt aproape chioara din cauza orelor petrecute la computer la munca…doar cartile educa spiritul,nu?

altceva despre anul nou nu mai zic.numai bine!

Ce Ne Face FERICITI?

hai sa vedem ce o face pe bia fericita.asadar:

voi v-ati pus vreodata intrebarea asta – CE ANUME NE FACE SA NE SIMTIM FERICITI?sunt convinsa ca da.dar cati dintre voi au fost cu adevarat convinsi de raspunsul pe care vi l-ati dat?nu stiu,dar am senzatia ca nu foarte multi au stiut sa raspunda fara sa stea prea mult pe ganduri.eu una,cu cat stau sa ma gandesc mai mult,cu atat raspunsul meu devine mai complicat,mai greu de inteles si de realizat.

spre exemplu,acum,pe 14.12.09,la ora 23:09,m-ar face mult mai fericita o oja care nu se buleste la o ora dupa ce ai aplicat-o,un pahar de vin mai rece decat cel pe care il am momentan in pahar,niste rufe care se intind singure,un post tv de muzica ce nu difuzeaza melodii retardate gen akon,connect-r,rihanna etc si,nu in ultimul rand,mai multa caldura in apartament.a,si compania unui om drag.dar acel om drag munceste cu drag si spor la ora asta.

nu sunt un om care are foarte multe pretentii/cerinte.asta din pacate sau din fericire.din pacate pentru ca nu mi-ar strica sa fiu mai ambitioasa si sa tintesc mai sus fara sa ma gandesc la urmari.din fericire pentru ca mi-e destul de usor sa gasesc partea buna a lucrurilor simple care ma inconjoara zi de zi.

(pauza in care ma duc sa intind rufele care din pacate nu se intind singure)

da.am zis ce m-ar face fericita in seara asta.din pacate nici una din cerintele de mai sus nu are sanse de a deveni relitate…:oja mi se futu de la tastat,vinul l-am baut deja asa posirca,rufele..am batait de frig intinzandu-le,doar ce am dat pe cacat kiss tv si am vazut un clip cu…cu…habar n-am cum o cheama,era ceva cu “evacuate the dancefloor” – nu stiu de fapt cum suna,doar ca avea un clip si un refren basit asa ca am dat pe vh1,inca avand speranta in suflet.iar caldura,offf…de ar exista CET si in cipru…

sa continuam.luna asta m-ar face fericita urmatoarele: al treispelea salariu,un bonus de sarbatori,mai putina futere din partea sefei si mai multa apreciere,TRECEREA TIMPULUI,un brad  (pe care HA! deja il am),un cadou desfacut sub brad in dimineata Craciunului,mirosul de portocale,si…patetic,dar adevarat:CALDURA- in casa si in sufletel.ca deh,am si eu unul,care luna asta trista traieste din amintiri..niste amintiri minunate,traite an de an timp de 19 ani.

iar acum…acum e acum.ce m-ar face cu adevarat fericita in orice clipa,la orice ora,in orice anotimp?pai am raspunsul.nu este complet,dar este ceea ce stiu:poate ca este ciudat si contrazice ceea ce am tot repetat in acest blog,dar banii NU mi-ar aduce fericirea.poate ar imbunatati-o,dar nu mi-ar aduce-o.pentru ca exista o multitudine de alte lucruri mult mai importante din punctul meu de vedere.unul dintre ele,si cel mai important,este sanatatea.nu a mea,cat a persoanelor care conteaza pentru mine mai mult decat ORICE pe lumea asta (si pe altele,sunt convinsa).pentru ca am invatat ca nimic nu este mai important decat sa ii am alaturi pe cei dragi,cu care sa impartasesc toate trairile si bune si rele.fara ei eu nu as putea functiona,nu as avea sens.

paradox sau nu,mie mi-ar aduce fericirea..FERICIREA celor care imi sunt dragi.

R.I.P.

ai plecat…de ce ai plecat??raspuns patetic:asa a fost sa fie..asa a vrut dumnezeu…de ce a vrut asa dumnezeu?imi spune si mie cineva?de ce,atunci cand un om are vointa de a trai,de a continua,de a fi alaturi de cei dragi mai departe,dumnezeu hotaraste ca il vrea alaturi de el??cine hotaraste ca e timpul ca cineva sa plece dintre cei pe care i-a stiut,care i-au fost dragi,care au constituit universul intregii sale vieti??de ce trebuie sa plece “intr-un loc mai bun,cu verdeata si nu-mai-stiu-ce”??de ce acel loc necunoscut este neaparat mai bun decat viata asta,pe care a cunoscut-o,pe care a trait-o si pe care vroia sa continue sa o traiasca alaturi de persoanele dragi??,daca cineva stie raspunsul il  rog sa mi-l spuna si mie pentru ca in momentul de fata am o multime de intrebari fara raspunsuri si o cantitate enorma de dezamagire fata de divinitate si fata de regulile acestea absurde ale vietii……

sunt o egoista.plang.plang mult.dar de ce plang?pentru ca a plecat inainte de a-si fi trait viata,pentru EL???sau pentru mine,pentru ca nu il voi mai revedea niciodata,pentru ca a lasat in urma cateva suflete chinuite de dorul lui?

nu inteleg viata.nu inteleg pur si simplu.inteleg doar ca am pierdut pe cineva drag,care nu se va mai intoarce niciodata…….si nu pot sa accept lucrul acesta deocamdata.sunt convinsa ca odata cu trecerea timpului si gandurile mele se vor indeparta de cel care a fost unul dintre cei mai inteligenti si iubiti oameni din vietisoara mea,dar acum,imi este greu.sper doar ca el sa stie,oriunde s-ar afla in acest moment,ca nu il voi uita niciodata,ca,deasupra tuturor necazurilor pe care VIATA i le-a oferit,eu am fost acolo-chiar  si numai cu gandul-si nu am fost niciodata dezamagita de el,si i-am fost alaturi si am crezut in el.pentru ca a fost un om minunat.cu probleme ca ABSOLUT FIECARE DINTRE NOI.

pentru asta merita sa mai ramana cu noi un timp.chiar merita.iar acolo unde este sper sa o duca super-bine,pentru ca daca nu a plecat intr-un loc mai bun decat acesta in care se afla,atunci nu stiu care mai este rostul vietii noastre pe pamant.doar sa ne facem o multime de ganduri,planuri si rosturi,ca apoi sa se termine totul brusc,iar in urma noasta sa ramana doar un gol,un hau si cateva suflete suferinde?…

dumnezeu (oricare ar fi acela si oriunde s-ar afla) sa aibe grija de tine,nenea…NU TE VOM UITA NICIODATA.